Obiceiuri pline de savoare în farfuria cu mucenici Băneasa

Cuprins:

  1. Graba modelează sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia
  2. Parcă nici mucenicii nu mai păstrează gustul de altă dată
  3. Obiceiuri pline de savoare în farfuria cu mucenici Băneasa

Graba modelează sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia

Doar cei mai religioși dintre noi știu ce mare sărbătoare creștină este în data de 9 martie a fiecărui an. În orașe nu cred că se mai practică ritualuri vechi de alungare a gerului cu diferite descântece și, în nici un caz, nu cred că se scoate plugul, sau că se face jocul copiilor peste focuri.

Majoritatea cunoaștem faptul că trebuie să mâncăm mucenici și ne ocupăm cât mai rapid de a-i procura cumva. Și mai puțini cunosc faptul că, dacă vrem să respectăm sărbătoarea cum se cuvine, atunci ar fi bine să pregătim în casă cei 40 de mucenici tradiționali. Câte rețete cu miez de poveste s-or fi transmis în secret, din generație în generație, până la mucenicii pe care i-am cunoscut noi!

Urmând un obicei vechi, ar trebui să îi ducem în dimineața acestei zile la biserică pentru a fi binecuvântați de preoți, să-i împărțim pentru sufletele Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia care sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă, în fiecare an, la această dată. Diferența care rămâne neîmpărțită la biserică ar trebui să îi consumăm împreună cu familia și cu apropiații.

Suntem creștini ortodocși, consumăm mucenici în data de 9 Martie, dar facem cu toții toate aceste operațiuni? Din graba cu care ne trăim viețile ajungem în puncte stradale, la cozi la mucenici, de unde înșfăcăm rapid doi, trei mucenici sau chiar ceva în plus, câte unul pentru fiecare membru al familiei.

Ar fi frumos dacă ne-ar putea colinda gândurile spre primăverile copilăriei cu obiceiurile pline de savoare de unde să ne întoarcem cu mucenicii calzi, gata preparați de bunicile noastre minunate, și complet renăscuți de bucuria revederii.

În mod firesc, dar greu de acceptat, bunicile noastre, plecând cuminți, au transmis tradiția mamelor noastre care le-au continuat obiceiurile o vreme. Treptat ne-au întărit aripile ca să putem zbura, prea curând, spre tumultul vieților noastre în care să ne formăm propriile obiceiuri de familie.

Parcă nici mucenicii nu mai păstrează gustul de altă dată

Ai putea uita vreodată dacă te-ai trezit dimineața, copil și adolescent fiind, cu mirosul de scorțișoară, coajă de lămâie, coajă de portocală, vanilie, nucă proaspăt prăjită și măcinată? Nu ți-ai aminti mereu în această zi de mucenicii aburind însiropați cu aceste miresme îmbietoare care au fost preparați cu efort și multă dragoste în seara precedentă sau în chiar dimineața acelei zile de către gospodinele care te-au crescut?

Cel mai probabil, la fel ca și tine și eu am avut bunici și părinți iubiți care mi-au transmis o parte din tradițiile cu care am copilărit. Între acestea, gustul mucenicilor pe care îi prepar în familia mea păstrează în el amintiri dragi din copilărie, însă nicodată nu le egalează. M-am străduit de fiecare dată să fie perfecți, însă au fost doar gustoși. Parcă nici mucenicii nu mai păstrează gustul de altă dată, gustul și aromele copilăriei și adolescenței când nu aveam grija preparării lor, ci eram doar consumatori.

Mucenicii pe care i-am consumat în fiecare an în Oltenia în familia mea se modelează în forma cifrei 8 dintr-un aluat de cozonac asemănător cu cel despre care am scris aici pe blog, se coc în cuptorul încins la foc mijlociu până când se rumenesc puțin. După ce se răcesc, se ung deasupra cu miere și apoi se dau prin sâmburi de nucă prăjiți și măcinați ce se vor lipi din abundență de miere.

Pentru un plus de savoare, în funcție de preferințe, se pot chiar și însiropa la bază, așa, cam cum sunt covrigii polonezi însiropați, dar cu un mic sirop făcut din miere amestecată cu puțină apă călduță și arome, după preferințe. Nu prea mai sunt mucenici, ci prăjituri, dar sunt foarte gustoși și sunt potriviți pentru această sărbătoare.

Cea mai mare hibă a acestor mucenici nu este siropul adăugat în plus, ci faptul că această cocă de cozonac conține lapte și ouă, complet nepotrivite pentru postul Paștelui. A doua problemă este faptul că în nici un an până în prezent nu am făcut sau cumpărat 40 de mucenici așa cum este tradiția. Cel de al treilea inconvenient, deloc de neglijat, este timpul care trebuie alocat preparării unei rețete atât de laborioase.

Cel puțin patru ore ar trebui să aloc numai ca să cern făina, să pregătesc maiaua, să frământ coca, să o las la dospit, să o frământ încă o dată, să o mai las la dospit din nou poate. Apoi să pregătesc tăvile, să modelez coca de forma mucenicilor, să îi mai las la crescut. După aceea să îi coc pe rând pentru că depind de cuptorul unui singur aragaz.

Apoi ar trebui să fac siropul aromat, să pregătesc sâmburii de nucă prăjiți și măcinați. După ce se coc și se răcesc mucenicii să îi însiropez puțin la bază, unul câte unul, să îi înmoi cu partea de deasupra în miere și apoi prin sâmburii de nucă măcinați și să îi pun pe platouri. Niciodată nu am mers cu mucenicii pe la slujbe ca să respect tradiția creștină până la capăt pentru că am avut mereu diferite ocupații care nu mi-au permis, sau m-am limitat uneori la a-i cumpăra în cantitate suficientă pentru familie.

Întrebată dacă dorește să aloce minim patru ore în bucătărie pentru un singur preparat, orice femeie cu una sau mai multe ocupații va răspunde, categoric, nu. Timpul este cea mai prețioasă resursă a noastră și nu trebuie irosit. Poate că și ție ți s-a întâmplat să intri în criză de timp și să cauți calea scurtă pentru a bifa o tradiție în loc să parcurgi toate etapele, sau poate chiar ai nevoie de soluția rapidă de preparare a mucenicilor: rețeta Băneasa despre care găsești detalii în pagina lor de Facebook cu Bunătăți Băneasa.

Anul acesta vreau să fac totul diferit și să am în casă cei 40 de mucenici în data de 9 Martie. Nu am de gând să frământ la cocă și să coc la mucenici până când îmbătrânesc în bucătărie lângă neputinciosul aragaz pentru că există alternative mult mai ușoare: mucenicii Băneasa.

Obiceiuri pline de savoare în farfuria cu mucenici Băneasa

Mucenicii Băneasa sunt soluția ideală pentru a fi gospodina perfectă care pregătește pentru familia ei tradiționalii sfințișori. Micuți, în formă de 8, de aceeași mărime, cu consistență și mod de preparare ca cele ale pastelor, acești mucenici sunt perfecți pentru a respecta sărbătoarea creștină. Nu doar că sunt gata făcuți, dar cu siguranță sunt mai mult de 40 de mucenici în două pungi, a câte 200 grame fiecare, pe care le voi prepara.

Nu sunt făcuți din aluat dospit, nu au gustul, aspectul și mărimea celor specifici familiei mele din Oltenia? Este adevărat că din aceștia se prepară mucenicii muntenești, dar dacă înlocuiesc zahărul cu mierea, scurg apa aromată în care au fiert și îi amestec cu miere și multă nucă prăjită și măcinată îmi rezultă fix mucenici cu miere și nucă. Vor avea o consistență ceva mai uscată, cam ca cea pastelor fusili cu nucă și/ sau pesmet, doar că mucenicii sunt mult mai aromați și mai gustoși.

Nu este această rețetă specifică Munteniei sau Olteniei? Nu cred că asta contează întrucât mucenici sunt pentru că așa scrie pe punga de mucenici Băneasa, iar miere, nucă și arome le adaug. De asemenea sunt preparați în data de 9 Martie de sărbătoarea religioasă, sunt semipreparate de post, iar nouă, în familia mea, ne plac. Sunt suficiente motive ca să îmi rezulte un succes culinar în casă.

De fapt, în Oltenia, mi se pare că practicăm același mod de pregătire și preparare și mâncăm aceiași mucenici sau sfințișori din aluat dospit de cozonac, unși cu miere și tăvăliți prin sâmburi de nucă măcinată, eventual însiropați, specifici zonelor din Moldova. Obișnuiam să îi prepar din făină Băneasa pentru că nu m-a dezamăgit niciodată și de aceeia prefer mucenicii de la același brand pentru că m-am obișnuit cu gustul Băneasa.

Cum nu m-am născut și nu am trăit nici în Muntenia, nici în Moldova, cred că nu voi supăra pe nimeni dacă fierb în apă îndulcită și aromată abundent mucenici muntenești și apoi continui cu specificul cu miere și nucă moldovenesc sau oltenesc. Voi combina cele două rețete, iar preparatul rezultat va fi la fel de savuros.

Mărturisesc că am o pasiune pentru paste, iar mucenicii de la Băneasa arată și se prepară ca niște paste aldente fierte 8 minute, după care se lasă încă o oră în siropul aromat din abundență în care au fiert, în oală cu capac, ca să absoarbă lichid aromat și să se înmoaie bine fără a se rupe sau a-și strica forma cifrei 8 sau a semnului infinit. Ai putea să te inspiri din rețeta din care m-am inspirat și eu și apoi gătește cu Băneasa:

Sunt mucenicii rezultați oltenești, moldovenești sau sunt mucenici muntenești? Sunt doar mucenicii obținuți de mine după gustul meu, împletind obiceiuri pline de savoare în farfuria cu mucenici Băneasa în care putem să mai adăugăm miere, nucă, scorțișoară, după gustul fiecăruia. Un adevărat festin în familie cu bunătăți Băneasa pe care le recomand.

Sursa fotografiilor și video: Băneasa

Nota: Articolul a fost scris pentru proba nr. 1 din cadrul celei de-a 26-a ediții a competiției de blogging creativ organizată de SuperBlog, Spring SuperBlog 2023, cu tema ”Mucenicii Băneasa – rețete cu miez de poveste” propusă de sponsorul Băneasa.


Descoperă mai multe la Branduri în revistă

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.