Despre constituționalitatea cumulului pensiei cu salariul. Un comunicat de presă din 05 octombrie 2023

Cuprins:

Curtea Constituțională, Comunicat de presă din 05.10.2023

Potrivit unui comunicat de presă al Curții Constituționale,

”În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.”

(Curtea Constituțională, Comunicat de presă din 05.10.2023)

Sesizarea a fost formulată de către Înalta Curte de Casație și Justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat a doua zi faptul că, prin Hotărârea nr. 5 din 29.06.2023, a hotărât sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstuționalitatea dispozițiilor prevăzute, înainte de promulgare a proiectului de lege (PL-x nr. 421/2021) care interzice cumulul pensiei cu salariul statuând astfel:

”Sesizarea Curții Constituționale pentru a se pronunța asupra neconstituționalității Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare (PL-x nr. 421/2021), în ansamblul său, prin raportare la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), 147 alin. (4), art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) și n), art. 16 alin. (1) și art. 53 din Constituție.”

(Înalta Curte de Casație și Justiție, Hotărârea nr. 5 din 29.06.2023)

Textul acestei hotărâri prevede motivele pentru care un număr de 87 judecători prezenți din totalul celor 98 de judecători ai ICCJ au stabilit sesizarea Curții Constituționale și poate fi consultată integral pe site-ul instituției pe acest link: https://www.iccj.ro/wp-content/uploads/2023/06/Hotararea-nr.-5-29.06.2023-SU.pdf. 

Dezvoltarea motivelor o poți vedea pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție, principalele motive fiind acestea din citat:

I. Încălcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) şi n) din Constituție. Nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.

II. Încălcarea prevederilor art.1 alin.(3) şi (5) şi ale art.134 alin.(4) din Constituţie (n.r. neefectuarea corectă a consultărilor cu toate părțile interesate).

III. Caracterul eterogen al legii. Nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcarea art. 1 alin. (5) privind principiul legalității coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

IV. Încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) prin raportare la art. 53 din Constituție cu privire la principiului securității raporturilor juridice, al clarității și previzibilității reglementării și a statului de drept.

V. Nesocotirea principiului egalității în drepturi prevăzut de dispozițiile art. 16 coroborat cu art. 53 din Constituție.

VI. Încălcarea art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legii şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil din Constituţie.

(Înalta Curte de Casație și Justiție, Hotărârea nr. 5 din 29.06.2023)

Constituția României și supremația acesteia

Dacă vrei să înțelegi ce înseamnă toate aceste numere de ”art.” și ”alin.” citate mai sus, am făcut o selecție de variante de cărți publicate cu textul complet al legii fundamentale în stat, Constituția României, precum și altele mai explicite pentru publicul larg, cu comentarii și adnotări. Oricare dintre acestea pot fi cumpărate online din librăria online Libris și au prețuri accesibile sau reduse.

Când vei lua decizia cumpărării online a unei cărticele ce conține textul Constituției României, poți să adaugi cu încredere în coșul de cumpărături și cartea Supremația Constituției, de Marius Andreescu, pentru o documentare care să îți asigure explicațiile necesare unui bun nivel de înțelegere.

Pentru în cazul în care vrei să știi cum arată ca să o comanzi online: fotografia de copertă a acestui blog post este coperta 1 a cărții pe care o vei putea primi în colet, prin curier, de la librăria online Libris. Astfel de lecturi îți vor putea aduce clarificările necesare prin hățișul legislativ.

Cumulul pensiei cu salariul nu era posibil în anul 2010 prin efectul legii

Hotărârile judecătorești definitive, irevocabile, nu se discută, ci se execută întocmai întrucât se prezumă că reprezintă adevărul, bază a autorității de lucru judecat. Cu atât mai puțin hotărârile ÎCCJ și cele ale Curții Constituționale nu pot fi discutabile. E corect? Din moment ce astfel au stabilit prin efectul legii, nu putem spune decât că este corect să fie așa, indiferent ce credem noi.

Totuși, atunci când Curtea Constituțională se pronunță la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pe un proiect de lege elaborat de Parlament, dar înainte de promulgare de către Președinte, mă întreb în mod firesc: de ce au manifestat atâta interes și grabă?. Nu cred că ÎCCJ nu mai poate continua activitatea de grija pensionarilor din țară care cumulează pensia cu salariul. Răspunsul ar putea sta în acest citat din respectiva hotărâre nr. 5/29.06.2023:

”Prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care a intrat în vigoare la data de 16 decembrie 2022, a fost adoptat noul statut al judecătorilor și procurorilor, prin care, la art. 216 alin. (2), a fost reglementat dreptul magistraților de a cumula pensia de serviciu cu îndemnizația de încadrare, în condițiile prevăzute de acest articol. …

… menținerea drepturilor magistraților la nivelul existent în prezent.

Repunerea în discuţie, la un interval scurt de timp, a dreptului privind cumularea pensiei de serviciu cu alte venituri de natură salarială plătite din fonduri publice încalcă principiul constituțional al securității juridice, al previzibilității reglementării şi cel al statului de drept şi nu răspunde exigențelor privind garantarea adecvată prin lege a drepturilor magistraţilor, exprimate expres atât în documente 7 internaționale [Principiile fundamentale privind independenţa magistraturii, art. 11], cât şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale [Decizia nr. 900/2020, paragraful 123, 144].”

(Înalta Curte de Casație și Justiție, Hotărârea nr. 5 din 29.06.2023)

Nu a existat atâta mobilizare a acestor instanțe atunci când, în anul 2010, Parlamentul și Guvernul au hotărât atâtea nenorociri de reducere a veniturilor personalului bugetar cu 25%, a reducerii altor venituri plătite din fonduri publice, a plății drepturilor salariale cuvenite și neacordate obținute prin hotărâri judecătorești în tranșe pe durata a 5 ani, precum și interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sistemul public.

Chiar eu am fost într-o astfel de situație în care aveam de încasat drepturi salariale din urmă pe durata a 18 luni (un an jumate) de la angajatorul instituție publică și i-am încasat în tranșe exasperante pe durata a 5 ani. Chiar eu și soțul meu bugetari fiind ni s-au redus salariile cu 25% pe o durată de 6 luni pentru ca apoi să ni se prelungească reducerea dar cu 15% pe o durată mare de timp.

Chiar un coleg de serviciu pensionar militar angajat la instituția publică a avut un termen scurt să opteze dacă va renunța la pensie sau la salariu. Pentru că respectivul coleg de serviciu nu a optat între cele două venituri lunare în termenul impus de lege i s-au încetat raporturile de serviciu prin dispoziție a conducătorului instituției publice.

Acesta a formulat plângere prealabilă la conducătorul instituției care i s-a respins și s-a adresat instanței de judecată competente. Tribunalul județului nostru i-a respins cererea de chemare în judecată, astfel încât a formulat recurs împotriva respectivei hotărâri judecătorești, care i-a fost respins de către Curtea de Apel competentă. A rămas doar pensionar militar pentru că un tribunal și o curte de apel au hotărât astfel prin două hotărâri judecătorești pronunțate în baza unei legi.

Este exact aceeași situație și acum: încercarea legiuitorului Parlamentul de a interzice cumulul pensiei cu salariul, numai că au scris legea suficient de greșit, astfel încât a fost considerată neconstituțională de către CCR. Măsurile de economisire a banilor publici trebuie adoptate cumva, numai că este nevoie de ceva mai multă atenție la care anume sunt corecte, care nu încalcă drepturi fundamentale, la modul de redactare a proiectelor de legi și la modul în care se respectă normele de tehnică legislativă.

Dacă legile similare din perioada anilor 2010-2011 erau constituționale având același obiect, atunci nu înțeleg de ce a vrut neapărat prezentul legiuitor să își pună semnătura pe texte noi, în loc să le resusciteze pe acelea vechi pe care probabil Curtea Constituțională le-a verificat și o fi constatat în înțelepciunea sa faptul că îndeplineau cerințele de constituționalitate. Nu e cinstit să admită că e neconstituțional azi ceva ce a statuat că e legal în 2010 și a trebuit să suportăm consecințe de constrângeri financiare și de încetări ale activității în sistemul bugetar în condiții similare.

Înțeleg din toate acestea faptul că, dacă Guvernul și Parlamentul vor să adopte această măsură, urmare a „constrângerilor bugetare și reducerea costurilor suportate din bugetul de stat în privința cheltuielilor de personal,” au misiunea grea de a scrie textul de lege astfel încât să ocolească magistrații aflați în situația cumulului de venituri de la buget.

Nu e nici o problemă faptul că într-un sistem legislativ românesc caracterizat, între altele, și prin multitudinea excepțiilor se mai face una. Într-un astfel de haos, este imposibil să nimerești să scrii texte de lege care nu interferează sau se contrazic cu legi existente și să nu uiți să precizezi că încetează respectivele prevederi legale la data intrării în vigoare a noii legi.

Dacă autorii făceau precizarea în acest PL-x nr. 421/2021 că încetează prevederile art. 216 alin. (2)din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor pe data adoptării acestei legi nu mai aveau de pus în operă hotărârea judecătorească privind excepția de neconstituționalitate din aceste zile, ci se confruntau cu o posibilă grevă. Dar cine poate să cunoască totalitatea actelor normative și câte alte asemenea prevederi mai sunt și prin alte acte normative?

Un aspect care mi-a atras atenția este scopul emiterii acestui proiect care se dorea lege: „constrângerilor bugetare și reducerea costurilor suportate din bugetul de stat în privința cheltuielilor de personal,”. Nu e chiar așa, pentru că dacă respectivii pensionari care cumulează pensia cu salariul pleacă din sistem, atunci niște posturi rămân vacante și niște atribuții trebuie executate.

Dacă pensionarii erau numiți în funcții publice sau angajați pe funcții contractuale în posturi unice de prin organigrame, atunci se ajunge la posibilitatea legală a unor noi angajări. În aceste situații nu mai înțeleg dacă este vorba despre reducerea costurilor de personal prin plecarea pensionarilor sau despre vacantarea unor locuri de muncă pentru noi angajări întrucât nu se pot înființa posturi noi prin mărirea organigramelor existente. Mister!

Înțeleg faptul că, deocamdată, cert este faptul că pensionarii care cumulează pensia cu salariul de la stat încă mai pot lucra liniștiți pe respectivele posturi din sistemul bugetar până la adoptarea unui act normativ cu dispoziții contrare. E un proces de durată dacă se reia procedura elaborării și adoptării unui act normativ cu acest obiect.

Sursa fotografiilor: Libris.ro